Sunt un înger cu aripi transparente.
Sunt un imp cu colţi de plastic.
Sunt o bunicuţă care luptă împotriva răului folosindu-se de o carte cu poveşti pentru copii.
Atât de inutilă mi-e viaţa.
Mi-e ciudă pentru fiecare secundă pe care o pierd.
Mi-e ciudă pentru aerul pe care îl consum degeaba.
Nu numai pentru aerul meu ci şi pentru aerul tuturor, sau, mă rog, al majorităţii.
Suntem ca nişte furnici care nu lucrează nimic.
Ca nişte sori care dorm.
Ca nişte televizoare care consumă curent dar nu transmit niciun program.
Deja m-am săturat să ilustrez slăbiciunile oamenilor.
În orice găseşti câte o slăbiciune.
Peste tot e numai prostie şi inutilitate, numai urâţenie şi slăbiciune.
Nu e nimic glorios în asta.
Şi nu am cerut eu să fiu aşa.
Pur şi simplu ... asta este.
Fragment din „V de la Vulgar”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu